Procesoarele moderne de calculator pot efectua cateva miliarde operatiuni pe secunda, creand si schimband cantitati incredibile de date intr-o perioada scurta de timp.
Pentru a efectua la acest nivel, trebuie sa fie capabili sa jongleze informatiile pe care le proceseaza, sa aiba unde sa-l stocheze pana cand este necesar din nou sa faca modificari sau referinte. Cand cumparati calculatoare second hand va recomandam sa fiti atenti la RAM.
Ca o metafora, cu cat sunt mai multe taskuri pe care un tehnician le preia imediat, cu atat mai mult spatiu de lucru vor trebui sa consume componentele pe care le asambleaza si cu atat mai mult spatiu de depozitare va trebui ca sa plaseze produsele finite.
In mod similar, computerele au nevoie de spatiu pentru stocarea datelor in timp ce lucreaza la acestea si spatiu pentru stocarea datelor pe care nu se lucreaza, dar care vor fi necesare in viitor. Acest lucru este furnizat de memoria RAM (Random Access Memory) si de unitatile de disc, respectiv.
Computerele au o structura de memorie care poate fi cu usurinta comparata cu creierul uman. Unitatea hard disk ofera o memorie pe termen lung similara memoriilor noastre pe termen lung, un loc in care datele sunt stocate permanent. RAM (Random Access Memory) ofera un palet pe care computerul il poate lucra in conditii normale de operare, similar cu memoria noastra pe termen scurt. Acesta detine informatii care sunt esentiale acum, dar pot sau nu sa fie transferate in memoria pe termen lung, in functie de necesitati.
Procesoarele moderne includ, de asemenea, o memorie cache, o cantitate relativ mica de memorie de mare viteza care stocheaza datele care sunt utilizate in mod obisnuit in prezent. Acest lucru ar putea fi comparat cu constientizarea noastra, memoria care se conecteaza de la un moment la altul si ne face sa facem ceea ce faceam acum o secunda.
Memoria de acces randomizat (RAM) poate fi considerata memorie pe termen scurt, in sensul ca, odata ce alimentarea este oprita, toate informatiile stocate acolo nu sunt salvate. Toate computerele moderne au hard-discuri care stocheaza permanent datele in informatii magnetice, dar chiar si cu viteza imbunatatita a tehnologiei hard drive-ului de astazi nu putem avea aceeasi viteza pe hdd.
Unitatile hard disk sunt inca prea lente pentru a tine pasul cu necesitatile procesorului, deoarece pot fi necesare cu mult mai multe informatii pe secunda decat pot fi transferate pe si de pe hard disk.
Aici vine necesitatea unei solutii rapide de memorie pe termen scurt, un spatiu de memorie care ofera acces rapid la procesor, astfel incat datele pot fi scrise si citite dupa cum este necesar, fara a incetini apreciabil sistemul.
RAM indeplineste aceasta necesitate, in special DRAM (Dynamic RAM), sablonul pentru toate tipurile de memorie moderne.
DRAM se compune din chips-uri semiconductoare dispuse pe o placa de circuit mic, fiecare continand un aranjament logic al celulelor, asezat in randuri si coloane. Aceste celule utilizeaza o combinatie a unui condensator si a unui tranzistor pentru a atinge una din cele doua stari, umpluta cu electroni (1) sau gol (0), permitand astfel stocarea informatiilor binare (digitale).
