Sistemul digestiv este componenta organismului care are grija de intreg organismul prin asimiliarea partilor sanatoase ale alimentelor si eliminarea celor care nu sunt necesare.
Buna functionare a organismului nostru presupune existenta carbohidratilor, proteinelor si grasimilor precum si a vitaminelor si sarurilor minerale.
Organismul uman este complex si perfect, fiecare organ participand la procesul de digestie, in vederea mentinerii sanatatii intregului.
Sistemul gastrointestinal indeplineste astfel doua functii vitale. Functia sa principala este aceea de digestie a alimentelor consumate iar a doua functie, secundara, este acea prin care ofera imunitate, fiind cel mai mare organ imunitar al organismului.
Sistemul digestiv este compus din doua parti:tubul digestiv si glandele anexe.
Primul segment al tubul digestiv il constituie cavitatea bucala, locul unde este demarata digestia. Masticatia impreuna cu digestia chimica realizata prin interventia salivei alcatuiesc la acest nivelul asa numitul bol alimentar.
Intre cavitatea bucala si esofag se afla faringele care este puntea de trecere intre cele doua.
Stomacul reprezinta un organ cavitar, si este cel mai dilatat segment al tubului digestiv. Datorita actiunilor sale mecanice si chimic, acesta are responsabilitatea de a actiona asupra bolului alimentar stocandu-l pana cand este eliminat in intestinul subtire.
Cel mai lung segment al aparatului digestiv este intestinul subtire, la nivelul caruia are loc transformarea chimului gastric in chil intestinal in urma unor procese complexe.
Intestinul gros reprezinta ultimul segment al tubului digestiv la nivelul caruia sunt preluati nutrientii neabosrbiti de chilul intestinal si mai apoi eliminati.
Glandele anexe ale sistemului digestiv sunt glandele salivare, ficatul si pancreasul.
Functia principala a sistemului digestiv este prepararea hranei necesara celulelor organismului prin procesul de digestie si absortie.
O importanta deosebita trebuie acordata hormonilor gastrointestinali responsabili de controlul functiilor implicate in sistemul digestiv. Gastrina are rolul de a stimula secretia acidului gastric, un hormon rezultat din celulele G. Nivelul ridicat al gastrinei in sange va duce la o digestie mai usoara.
Secretina, este hormonul care stimuleaza ficatul, influentand secretia pancreatica si ajutatnd la neutralizarea aciditatii, precum si la eliberarea bilei.
Colecistochinina este un hormon care contine sucul pancreatic si este responsabila de producerea de celule pancreatice.
Peptidul gastric inhibitor este responsabil de tranzitul intestinal si de producerea enzimelor destinate digestiei.
Motilina este hormonul responsabil de activitatea gastrica si este secretata in jejun si duoden.
Intreg procesul digestiv se desfasoara printr-o activitate complexa si implica un ansamblu de celule, tesuturi si organe.
La nivelul intregului tub digestiv sunt prezente microorganisme care alcatuiesc un ecosistem numit flora intestinala.
In acest sens, flora intestinala aflata la nivelul tubului digestiv, reprezinta stratul natural de bacterii care acopera peretii tubului digestiv protejandu-l.
Aceasta flora intestinala este alcatuita din miliarde de germeni si sute de specii care reprezinta de fapt bacteriile bune si necesare organismului.
Aceste bacterii au rolul de a produce substantele necesare digestiei, de a proteja organismul impotriva unor toxine prezente in alimente, de a mentine la normal tranzitul intestinal si de a neutraliza acizii biliari in exces.
Atunci cand sunt administrare corect acestea confera un plus de sanatate organismului in primul rand datorita mentinerii florei intestinale echilibrat.
Dezechilibrul florei intestinale poate produce reactii gastrointestinale si poate afecta intreaga stare de sanatate.
Atentia deosebita in administrarea probioticelor trebuie avuta in vedere atunci cand se adminsitreaza un tratament pe baza de antibiotice.
De exemplu administrarea unor probiotice sporulate va anihila reactiile adeverse ale antibioticului si deci este recomandata de fiecare data.
In ceea ce priveste administrarea corecta a probioticelor aceasta trebuie facuta cu cel putin doua ore inainte de administrarea antibioticului.
Din pacate in unele cazuri antibioticele pot distruge toate bacteriile sistemului digestiv si pot inlesni astfel aparaitia multor afectiuni neplacute.
Probabil fiecare persoana s-a confruntat la un moment dat cu probleme digestive iar in majoritatea cazurilor acestea au fost provocate de alimentatie.
Unele disfunctionalitati ale aparatului digestiv se manifesta prin balonare , arsuri stomacale sau gaze intestinale precum si constipatie sau diaree.
Se spune ca sistemul digestiv este asociat cu starea de ingrijorare. Unele simptome apar atunci cand mesele sunt grabite, mestecarea alimentelor se face in graba si din pacate alimentele nu sunt de calitate.
Consumul alimentelor grase sau consumul exagerat de alcool pot cauza diverse deranjamente care pot fi ameliorate printr-un regim.
In general un stil de viata sanatos, o alimentatie adecvata va mentine starea generala buna a organismului.