Foarte multe femei posteaza pe retelele de socializare poze in care poarta ie nationala, insa cu siguranta nu toate femeile cunosc istoria iei romanesti. Haideti asadar ca inainte de a va indrepta atentia spre Iiana pentru a va alege o asemenea piesa vestimentara, sa aflati cateva detalii foarte interesante despre aceasta piesa de vestimentatie.
Folclorul romanesc este cel mai bine conservat, mai variat si mai traditional in Europa. Frumusetea gustului costumelor regionale poate fi vazuta pe intreg teritoriul Romaniei. Costumele reflecta identitatea etnica si documenteaza valorile istorice si artistice ale poporului roman.
Imbracamintei traditionale romanesti a ramas neschimbata in intreaga istorie si poate fi urmarita pana in cele mai vechi timpuri. Imbracamintea de baza pentru barbati si femei este o camasa sau o chema, care este facuta din tesaturi de canepa, lenjerie sau de lana.
Acest lucru a fost legat in jurul taliei folosind o centura de tesatura, ingusta pentru femei si mai larga pentru barbati. Taierea acestei chimisme de baza este similara pentru barbati si femei.
In trecut, camasile purtate de femei au ajuns de obicei la glezne, in timp ce camasile barbatesti erau mai scurte si purtate peste pantaloni sau acestea faceau legaturi facute din benzi de tesaturi. Femeile poarta intotdeauna un sort peste cos.
Aceasta a fost initial o singura bucata de panza infasurata in partea inferioara a corpului si fixata de o centura la talie, asa cum se mai vede inca in estul si sud-estul Romaniei. In Transilvania si in sud-vestul Romaniei au devenit doua sorturi separate.
Imbracamintea traditionala pentru barbati pe tot cuprinsul Romaniei cuprinde o camasa alba, camasi , pantaloni albi, palarie, curea, vesta si paltoane. Diferentele locale sunt indicate de lungimea camasii, tipul de broderie, taierea pantalonilor, forma palariei sau decorarea vestei. In cele mai multe zone, camasile sunt purtate in afara pantalonilor.
Barbatii maghiari si saxoni care traiesc in Romania poarta pantaloni cu o taiere mai moderna, adesea facuti din material intunecat, mai degraba decat alb. Acest lucru reflecta legaturile lor mai stranse si comunicarea mai frecventa cu vestul.
Imbracamintea exterioara purtata atat de barbati cat si de femei este similara, principalele diferente fiind in taiere si decor, care depind in principal de regiunea de provenienta. Aceste articole de imbracaminte sunt, de obicei, confectionate din piele de oaie sau din tesaturi din lana, impodobite cu aplicatii din piele si broderii de matase.
Hainele traditionale purtate in zilele de lucru si in sarbatori erau asemanatoare, principala diferenta fiind ca rochia festiva, in special cele purtate pentru nunti, era mai bogat brodata. In trecut, imbracamintea acoperita de mireasa era deosebit de ornamentata cu stiluri locale specifice. In zonele mai sarace, imbracamintea de baza cu broderie putina sau fara broderie a fost purtat intotdeauna.
Diferitele piese de costum au iesit din uz in momente diferite in timpul secolului al XX-lea. Primul element care a disparut in multe domenii a fost perechea de sandale din piele taraneasca (lux), desi acestea puteau fi vazute din nou in satele mai sarace in anii imediat dupa caderea regimului comunist.
In majoritatea zonelor rurale, pantalonii traditionali au fost inlocuiti cu pantaloni moderni fabricati pana la jumatatea secolului, iar in anii post-comunism blugii au devenit in mod universal obisnuiti. Articolele de imbracaminte traditionale au devenit un lux scump, articole de imbracaminte noi fiind achizitionate numai de oameni care traiesc in satele foarte bogate.
Cu toate acestea, daca va uitati atent in zonele mai indepartate, unii oameni mai in varsta poarta in continuare articole de imbracaminte traditionala.
