Daca aveti nevoie de transport decedati puteti sa gasiti mai multe informatii pe linkul de aici. In acest articol ne-am decis sa va prezentam obiceiurile stramosilor nostri dacii in ceea ce priveste ritualurile de inmormantare si obiceiurile lor.
Se stie foarte mult despre obiceiurile de inmormantare ale altor popoare incat ar fi si pacat ca despre ale noastre sa nu stim mai nimic. Cu toate acestea despre daci nu se vorbeste la fel de mult ca despre romani, chinezi si indieni. Vom descoperi impreuna mai multe astfel de obiceiuri interesante care aveau loc chiar pe teritoriul tarii noastre.
O practica rituala face referire la decesul persoanelor care nu au fost casatorite si a devenit un subiect de analiza pentru sociologul din america Gail Klingman care a facut o seride de cercetari si de studii in sociologie, antropologie si cultura din tara noastra mai ales din zona Maramures.
In volumul sau intitulat Nunta Mortului se analizeaza tocmai obiceiul de a face o nunta simbolica la inmormantarea unei persoane necasatorite. Aceasta credinta spune ca trebuie indeplinita mai intai aceasta etapa a vietii pentru ca persoana care a murit sa fie impacata.
Daca sufletul decedatului nu e satisfacut el nu isi poate gasi odihna si va ramane si o amenintate pentru societate ne spune autorul facand totodata trimitere si la credintele populare conforma carora persanele decedate nemultumite se vor transforma automat in strigoi. Conform acestor obiceiuri, mortul va fi casatorit simbolic dupa care va fi inmormantat.
Nunta decedatului este diferita de funerallile normale penru ca se elaboreaza asciatia dinte deces si casatorie care are si o forma metaforica. Mortul va fi imbracat in costumul de nunta si mireasa va purta rochie alba.
Aveau loc serbari in cinstea mortilor. Obiceiurile funerare ale getilor erau neobisnuite fata de cele din prezent. Cei bogati erau expusi pentru trei zile si apoi erau jertfite mai multe animale si avea loc si un mare ospat inaintea caruia mortul era jelit. Ulterior il inmormantau si pe raposat prin ardere sau ingropare. Ei ridicau o movila pe care punea tot felul de intereceri la care cele mai mari recompense erau pentru luptele in doi.
Alte triburi de traci tineau ritualul prin care in momentul in care murea un barbat care avea mai multe sotii cea mai buna dintre ele era inmormantata alaturi de el spre nefericirea celorlalte care ramaneau in viata. In timpul meselor Zamolxis ii invata ca nici el si nici oaspetii sai dar nici urmasii acestora nu vor muri ci se muta intr-un loc in care vor trai vesnic si vor avea parte de tot ce isi doresc.
Femeile dacilor voiau sa fie ucise langa cadavrele sotilor si sa fie ingropate alaturi de ei. Cei care voiau sa le ia de sotii si sa le linisteasca stateau langa rugul unde urma sa fie ar trupul decedatului si duceau arme si daruri spunand ca sunt dispusi sa se lupte cu sufletul sau pentru a lua de sotie femeia vaduva. Tracii aveau un dispret evident pentru viata dintr-un exercitiu natural al intelepciunii. Toti erau gata de moarte de buna voie.
